Acasă » fotografie » Micul Trianon – Floreşti

Micul Trianon – Floreşti


Palatul Cantacuzino, supranumit și „Micul Trianon”, a fost construit la Florești, județul Prahova de boierul Gheorghe Grigore Cantacuzino, zis Nababul, pentru nepoata sa, Alice, fata celui de-al treilea fiu al său, Mihail G. Cantacuzino. Palatul a fost realizat de meșteri francezi, într-un stil eclectic francez, dominat de elemente rococo și neoclasice, după planurile arhitectului Ion D. Berindey, care mai proiectase pentru același boier palatul aflat pe Calea Victoriei nr. 141, cunoscut sub denumirea de Palatul Cantacuzino din București, care adăpostește, în prezent, Muzeul Național „George Enescu”.

Proiectul arhitectului Ion Berindey se inspira din arhitectura palatului Micul Trianon, situat în grădina Palatului Versailles din Franța. Construcția, realizată în stilul „Mavros”, a beneficiat de toate cuceririle tehnicii din epocă, inclusiv betonul armat, șina de cale ferată și granitul, folosite în premieră de Anghel Saligny la podul Regele Carol I de la Cernavodă.

Alegerea arhitectului Berindey pentru construirea Palatelor Cantacuzino din București și Florești are următoarea explicație: în 1898, Ion Berindey fusese numit arhitect-șef al Ministerului de Interne, funcție pe care a ocupat-o până în 1901. În această calitate a colaborat cu George Grigore Cantacuzino, care era ministru de Interne.

Lucrările, începute în 1911 erau aproape terminate în 1913, când Nababul a murit, pe neașteptate, de pnmeumonie. Mai trebuiau făcute doar unele finisaje interioare. Mihail, fiul lui Grigore Cantacuzino, care a moștenit palatul, nu s-a simțit atras de terminarea proiectului, așa că pur și simplu a încuiat palatul și nu a finalizat lucrările. Din acel moment, a început degradarea palatului. În Primul Război Mondial, germanii au luat tabla de cupru de pe acoperiș și sobele de teracotă. Și cutremurul din 1940 l-a afectat serios. Generalul Friedrich Paulus, mare iubitor de artă, a scris în memoriile sale: „Valea Prahovei, pe lângă petrol și Castelul Peleș mai are o bogăție de neprețuit: palatul Micului Trianon, mai izbutit și măreț decât originalul de la Paris”. A urmat prăpădul lăsat în urmă de ruși în al Doilea Război Mondial, care au furat tot ceea ce era de valoare.

În 1945 construcția se afla în proprietatea fiicei acestuia, Alice Cantacuzino, care cere Comisiunii Monumentelor Istorice trecerea ei sub protecție legală. Comisiunea a acceptat cererea, apreciind frumusețea parcului și însemnătatea istorică a locului frecventat de numeroase personalități.

Naționalizarea din 1948 a deposedat familia de întreaga proprietate, care a fost preluată de stat.

Ce a rămas din palat, anexe și parcul de aproape 150 de hectare a fost transformat de comuniști într-o unitate de dresaj canin. După 1965, pe domeniu s-a înființat un sanatoriu TBC, care funcționează și până în ziua de azi. La cutremurul din 1977 s-au dărâmat coșurile. Tot atunci au căzut și zidurile interioare. Distrugerile directe au fost întreprinse și de săteni care au demontat tot ce se putea sau chiar au demolat pentru a refolosi materialele de construcție.

După Revoluția Română din 1989 au apărut inițiative de renovare dar toate s-au lovit în primul rând de existența sanatoriului TBC. Acesta ar trebui închis și, pentru a elimina complet pericolul, ar fi nevoie de măsuri extreme, inclusiv înlocuirea unui strat de jumătate de metru de pământ din împrejurimi. Mai nou, palatul suferă din cauza unei ciuperci litofage, un fel de cancer al pietrei. Nici interpelarea solistei de operă Eugenia Moldoveanu în Parlamentul României, din 22 aprilie 2003, în perioada în care a fost deputat de Prahova, nu a avut succes, Ministerul Culturii invocând lipsa fondurilor necesare refacerii unui palat cu care alții s-ar mândri. În consecință nu s-a făcut nimic.

După Revoluție, palatul a fost retrocedat urmașilor Nababului, care l-au vândut în 2009 lui Radu Tudorache, primul consultant al Google în România. Fost șef în Autoritatea Națională de Reglem

entare a Comunicațiilor, Radu Tudorache este acum unul dintre proprietarii fondului de investiții Newarch Investments.

Încă nu se cunosc planurile noului proprietar cu privire la soarta palatului. Se estimează că pentru restaurarea clădirii ar fi nec

esari 20

de milioane de euro.

În prezent, palatul este înscris în Lista monumentelor istorice din România/Prahova/2004

cu cod LMI PH-II-m-A-16490.01, sub titulatura Palatul „Micul Trianon”-ruine.

sursa informaţiilor aici.

Anunțuri

3 gânduri despre „Micul Trianon – Floreşti

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s