Articol de suflet – 22


Cristiana este o fostă colegă de facultate. Este un om minunat cu un blog minunat… De aceea am ales, pentru azi, un articol de pe blogul ei. Tot ce îmi doresc este să se ţină de promisiune şi să scrie mai des! 

Izolare
“Matematicianul este îmblânzitorul ce a domesticit infinitul”.

Am devenit boema…da da da !ptr fetele din ultimul rand care citesc acest post!da da da! Se poate si mai boema decat ma stiti voi. Gandesc mult! Mai mult decat inainte! Sau poate asta e o data cu varsta! 🙂 sper ca e doar in legatura cu starea. Descopar oameni cu care nu as fi purtat astfel de conversatii daca ar fi fost aproape de mine! Cateodata simt ca ma apropii mai mult de anumite persoane, ca imi devin importante datorita departarii. Sunt exact persoanele la care ma asteptam mai putin uneori. Sunt persoanele cu care nu am petrecut mult timp dar le-am lasat o amintire placuta. Sunt persoanele care poate atunci cand ma stiau aproape nu au avut curajul sa se apropie si mai mult, sau nu au realizat ca este posibil. Sunt de asemenea si persoane cu care nu am mai vorbit de ani buni insa inteleg ce inseamna departarea mea. Raman de nemiscat prietenii adevarati, legaturile din copilarie si cea mai importanta familia.

Acum toate lucrurile sunt gratuite! Oamenii imi spun lucruri daca vor! Si vor! Pentru ca avand in vedere ca nu mai sunt acolo printre cunoscuti as putea sa nu mai prezint importanta! Si totusi….Parca prezint mai multa importanta decat as fi crezut! Descopar in izolare un mod de a sorta, un mod de a clasifica,de a verifica! De a stii cine se gandeste sa-mi zica pur si simplu salut si cine isi vede de viata sa ca si pana acum ca si cand eu n-am exista niciodata! Este ca si cand eu sunt un mic Dumnezeu si privesc spre lumea cunoscutilor mei. Si ii vad de undeva de sus si ii analizez asa cum nu as fi facut-o daca as fi fost langa ei. Aici pot sa ma vad si pe mine cea care eram si cea care devin. Pot sa ma pictez in ganduri si sentimente. Pot sa trag linie sa calculez ceea ce am fost. Ma vad atat de bine eu cea de acolo…si gandesc atat de multe eu cea de aici. Ma simt atat de bine eu pe mine …e ca si cand sunt eu vorbind despre o alta persoana. Si uneori sunt fericita ca vad gandurile schimbate ce-mi strabat sinapsele. Si construiesc teorii si-mi demonstrez lucruri despre mine si despre viata in general. Trist este ca nu pot sa le impart cu nimeni. Dar le discut cu mine.
Este exact cum mi-am imaginat moartea! De cate ori nu am facut filmul asta in minte! De cate ori nu v-am privit cum ma plangeti! Cum ma jeliti sau cum va bucurati! Si stii ce-i asa comic??? Nu va vedeam fetele! Nu stiam cine se bucura si cine e trist! Insa acum incet incet fetele se dezvelesc. Imaginile se clarifica! Sufletele voastre ies din piept si formeaza un tablou multicolor la mine-n inima! Stiu sa citesc la fiecare dintre voi egoismul,invidia,nepasarea sau iubirea,tristetea,nerabdarea,dorul.v-am impartit in doua.Va stiu! Sunt cu ochii pe voi!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s