Adio adolescenţă

Am rămas să strâng în urma ei
Ca un copil, nebun, pribeag
Vino înapoi, adolescenţă!
Urla sufletu-mi de sânge pătat
A întors capul puţin…mi-a zâmbit,
A făcut un semn cu mâna, m-a ucis
M-a abandonat în deşertu-i arctic.
Zadarnic în urma-i am gonit
Regăsit doar vălu-i de amintiri.
A trecut copilăria!
Naiv eram pe-atunci,
În linişte să pleci.