Am revăzut azi „Shall we dance”… (a treia sau a patra oară). Cuvintele personajelor merită citite şi recitite. Susan Sarandon (Beverly Clark) descrie căsătoria într-un mod unic, ce te face să meditezi asupra subiectului…
“Să agăţi un bărbat e o artă. Să-l ţii, e o slujbă.” (Simone de Beauvoir) “De ce crezi că lumea se căsătoreşte?-Din pasiune.
-Nu…..
-Pentru că avem nevoie de un martor la vieţile noastre.
Sunt milioane de oameni pe planetă. Viaţa lor înseamnă ceva?
Dar în căsătorie promiţi să ai grijă de tot, de lucruri bune şi de rele, teribile, pământeşti….De toate mereu, zilnic.
Spui: viaţa ta nu va trece neobservată pentru că am observat-o eu.
Viaţa ta nu va trece nevăzută, pentru că eu voi fi martorul tău…. Mă poţi cita, dacă vrei.” – Beverly Clark “Singurul lucru de care sunt cel mai mândru este că ai fost fericită alături de mine. Nu aş fi putut spune că sunt nefericit, aş fi rănit persoana pe care o preţuiesc cel mai mult. Îmi pare aşa de rău.“ – John Clark “Rumba….e o expresie verticală a unei dorințe orizontale.
Trebuie s-o ţii de parcă pielea ei ar fi motivul pentru care trăieşti.
Dă-i drumul, de parcă ţi-ai smulge inima din piept.
Trage-o înapoi, de parcă ai vrea s-o faci cu ea pe ring.
Apoi finalul….ca şi cum ţi-ar fi ruinat viaţa.“ – Paulina “Tu eşti….rama.
ea e pictura…. în ramă.
Tot ce faci e ca s-o pui pe ea în valoare.”